“Cum a fost luat teritoriul dintre Prut si Nistru (Basarabia) de la patria-mama de catre Imperiul Rus?” – Balan Victor, Colegiul National Pedagogic “Carol I”, Campulung Muscel, jud. Arges.

În urma razboiului ruso-turc din 1806-1812, câstigat de Imperiul Tarist, rusii cereau „ambele tari românesti” (Tara Româneasca si Moldova). Doar iminenta atacului lui Napoleon a facut ca pretentiile rusesti sa se reduca treptat, de la ambele tari române, la toata Moldova, apoi la teritoriul Moldovei dintre Nistru si Siret, pentru ca pâna la urma pretentiile sa se limiteze la tinuturile turcesti dintre Nistru si Prut: tinutul Hotin si Bugeacul (Basarabia pe hartile europene). Iscusinta negociatorului francez Gaspard Louis Andrault, conte de Langeron (1763-1831), care servea interesele tarului, a permis însa si anexarea partii rasaritene a Moldovei care nu facuse parte din vilayeturile (provinciile) otomane, prin extinderea frauduloasa a denumirii de Basarabia la toate tinuturile dintre Dunare si Hotin, multumita complicitatii primului dragoman al Portii, care si-a tradat suveranul în schimbul unui latifundiu si al unui inel foarte pretios. (Ulterior primul dragoman a fost executat pentru tradare din ordinul Portii.)

Tratatul de la Bucuresti din 16/28 mai 1812, încalca astfel practica internationala si normele de drept existente la moment, devreme ce Imperiul otoman ceda tinuturi care nu-i apartineau si care faceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantând frontierele de atunci.Au urmat schimburi importante de populatii cu Imperiul otoman, musulmanii Turci si Tatari din Bugeac, precum si un numar de peste 30.000 de moldoveni, parasind teritoriul anexat pentru a se stabili în Dobrogea (teritoriu ramas otoman, unde se amestecara cu românii locali zisi Dicieni) si fiind înlocuiti prin peste 60.000 de Bulgari si Gagauzi veniti din Bulgaria si Dobrogea, precum si de aproximativ 150.000 de Rusi si Ucraineni, rusii stabilindu-se cu precadere la orase.

Pe lânga acestia, dezvoltarea economica a secolului XIX, chiar daca era mai înceata decât în restul Europei, a contribuit si ea la procesul de rusificare a regiunii, chiar daca nu toti noii veniti erau rusi. Afluxul de Evrei, Armeni, Greci, Germani si altii a facut din gubernia Basarabiei un tinut în care orasele erau foarte pestrite, rusa fiind singura limba comuna, iar bastinasii nu mai erau decât 70% din populatie în 1910[7]. Procesul de desnationalizare s-a desfasurat si prin rusificarea toponimelor (Chisinau -> Kisiniov, Orhei -> Orgheiov, Ciubarciu -> Ciobruci…) sau prin oficializarea sistematica a denumirilor turcesti în dauna denumirilor moldovenesti, oridecâte ori se putea (Frumoasa -> Kahul, Oblucita -> Ismail, Cetatea Alba -> Akkerman, Tighina -> Bender…). Nu este vorba aici de antiromânism, dat fiind ca sentimentul românitatii nu aparuse înca în Basarabia în perioada 1812-1840: Imperiul Tarist cauta pur si simplu sa stearga istoria moldoveneasca a Basarabiei.

Consecutiv razboiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, între 1856 si 1878 judetele Cahul, Bolgrad si Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componenta Moldovei, respectiv din 1859 a României. Dupa 1850, sentimentul national începe sa se manifeste în Basarabia, atât ca românism cât si ca moldovenism, cele doua revendicari fiind atunci sinonime. Dar ele nu se puteau manifesta fatis, pe planul politic, atâta vreme cât Imperiul Tarist le considera ca fiind manifestari de tradare. Îndata, însa, ce prelungirea primului razboi mondial a condus la prabusirea tarismului, miscarea nationala a bastinasilor din Basarabia a devenit politica. Astfel, la Chisinau în data de 3 martie 1917 a fost înfiintat Partidul National Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a "crea o dieta provinciala numita Sfatul Tarii". Prima întrunire a Sfatului Tarii a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917 când a fost ales în functia de presedinte Ion Inculet, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepresedinte, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Sfatul Tarii a proclamat oficial Republica Democrata Moldoveneasca (si nu "Basarabeana") la data de 2 decembrie 1917. Minoritatile aveau deasemenea reprezentanti în Sfatul Tarii. Dupa intrarea României în cel de-al doilea razboi mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, care a dat celebrul ordin: Soldati, va ordon, treceti Prutul!,

Basarabia s-a întors în componenta statului român timp de înca trei ani. În martie 1944 armata sovietica reocupa teritoriile siuate la nord-est de o linie Tighina-Chisinau-Iasi, iar la 23 august 1944, dupa trecerea României de partea Aliatilor, reocupa Basarabia în întregime. Actiunile antiromânesti întreprinse de comunisti, ajutati de elemente minoritare sovine, împotriva populatiei civile române în 1940 s-au repetat atât în momentul retragerii armatei sovietice din iunie 1941, cât si, mult mai intens, dupa revenirea acesteia în 1944. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991, fosta Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca se declara independenta la 27 august 1991 sub numele de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscuta si de Organizatia Natiunilor Unite

Daca ai o intrebare din domeniul istoriei o poti trimite completand formularul de mai jos:

    Numele (obligatoriu)

    Adresa email (obligatoriu)

    Scoala

    Clasa

    Oras

    Categorie

    Intrebarea ta

    (No Ratings Yet)

    Leave a Reply

    *