Proverbe romanesti

A fost prins cu cioara vopsită.

Aşchia nu sare departe de trunchi.

Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.

Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul

Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.

Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.

Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.

Banul e ochiul dracului.

Banul face din om neom.

Banul la ban trage.

Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.

Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/

Bate fierul cât e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.

Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.

Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.

Bine faci, bine găseşti.

Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.

Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.

Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.

Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.

Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.

Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat.

Burta plină nu învaţă bine.

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Căile Domnului sunt necunoscute.

Câinele care latră nu muşcâ.

Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.

Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.

Câinii latră, caravana trece.

Călătorului îi stă bine cu drumul.

Calicia pierde omenia.

Calul de dar nu se caută la dinţi.

Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.

Când ai intrat în rahat până la nas, ţine-ţi gura închisă.

Când eşti sătul lasă câteva firimituri şi la vrăbii.

Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.

Când mori nu iei nimic cu tine.

Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.

Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.

Când omul cade, îi piere şi umbra.

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.

Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă

Când vorbesc nu fluier.

Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.

Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.

Capra sare masa, iada sare casa.

Capul face, fundul trage.

Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).

Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.

Cartea este mama invataturii

Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.

Ce are-n guşă – şi-n căpuşă.

Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.

Ce dai, aia primeşti.

Ce face un nebun, se chinuie să desfacă nouă deştepţi!

Ce faci cu mâna ta e bun făcut.

Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.

Ce omul face, nici dracul nu desface.

Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul.

Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.

Ce vine de la Domnul e bun venit.

Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.

Ce-i al tău e pus deoparte.

Ce-i in mana nu-i minciuna ce-i in gusa si-n capusa

Ce-i mai bun la om e câinele.

Ce-i prea mult strică.

Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.

Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig.

Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.

Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.

Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.

Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.

Cine are barbă, are şi pieptene.

Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.

Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.

Cine are urechi de auzit, să audă!

Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.

Cine e harnic şi munceşte are tot ce vrea. Cine-i leneş şi chiuleste are tot asa.

Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.

Cine fuge dupa doi iepuri nu prinde nici-unul.

Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.

Cine fură o pâine ajunge-n puşcărie, cine fură un milion ajunge ministru.

Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.

Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.

Cine nu munceste, nu mănâncă.

Cine pe săraci ajută, pe Dumnezeu împrumută.

Cine poate oase roade, cine nu – nici carne moale.

Cine râde la urmă râde mai bine.

Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.

Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă.

Cine se aseamănă, se adună.

Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.

Cine se scuză se acuză.

Cine se trezeste de dimineata departe ajunge

Cine seamănă vânt culege furtună.

Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.

Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.

Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.

Cine-mparte, parte-şi face.

Copacii mor în picioare.

Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.

Copilul alintat e om stricat.

Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.

Corb la corb nu scoate ochii.

Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.

Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.

Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.

Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)

Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.

Cu o floare nu se face primavara

Cu răbdarea treci şi marea.

Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.

Cu şchiopii în loc de şezi, te înveţi să şchiopătezi.

Cui pe cui se scoate.

Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.

Cum e tocul – şi pistolul.

Cum îţi aşterni, aşa dormi.

Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se culcă în locul tău.

Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.

Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.

Curăţenia este mama sănătăţii.

Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.

Dă Doamne sănătate, că belele curg.

Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.

Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.

Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.

Dacă nu poţi, atunci să vrei!

Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.

Daca taceai, filozof ramaneai!

Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.

Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.

Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină.

Dacă totul a ieşit bine, înseamnă că ai greşit undeva.

Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.

Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.

Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.

Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.

Dar din dar se face rai.

Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.

De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.

De ce îţi este frică, de aia nu scapi.

De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.

De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.

De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!

De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate.

De haram a venit, de haram s-a dus.

De treci Dunărea inot, te-mpiedici la mal de-un ciot.

De unde iei trebuie să şi pui.

De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.

De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!

Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.

Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.

Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.

Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.

Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.

Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.

Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.

Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.

Decât vin oţeţit mai bine oţet cinstit.

Degeaba aduci e apă după ce s-a stins focul.

Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.

Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.

Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.

Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.

Doi cu sapa, cinci cu mapa.

Doi încarcă, doi descarcă.

Domnia şi prostia se plătesc.

Domnul a dat, Domnul a luat!

Două, şi cu a brânzii – nouă.

Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.

Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.

Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi găseşte leacul.

Drumul cunoscut e cel mai scurt.

Drumul e lung, radacinile sunt amare, dar fructele sunt dulci

Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.

Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut.

Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii.

Dumnezeu face casa, dracul aduce musafirii.

Dumnezeu îţi dă, dar în gură nu-ţi bagă.

Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)

După faptă şi răsplată.

După furtună vine şi vreme bună.

După război mulţi viteji se arată.

E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.

E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.

E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.

E samarul mai mare decât măgarul.

Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?

Exemplele rele strică moravurile bune

Exemplele sunt făcute pentru proşti.

Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.

Fă-te frate cu dracul până treci puntea

Fă-ti iarna car si vara sanie.

Fântâna adevărată nu îngheaţă niciodată.

Femeia este un rău necesar.

Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur.

Fereşte-te de câinele mut şi de omul tăcut.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.

Fiecare cioară îşi laudă puiul.

Fiecare pasăre pe limba ei piere.

Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.

Foamea te scoate afară din casă.

Frate ca frate, da' brânza-i pe bani

Frica păzeste bostănăria.

Fricosul roade osul.

Fricosul se sperie şi de umbra lui.

Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.

Găina bătrână face zeama bună.

Găina vecinului face ouă mai mari.

Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.

Ghinionul nu vine niciodată singur.

Glumeste in iubire, dar nu iubi in gluma

Graba strică treaba.

Greşeala fiului tău să nu o treci cu vederea, că se face obicei.

Greşeala îndreptare aşteaptă

Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.

Greu la deal cu boii mici.

Gura copilului adevăr grăieşte.

Gura lumii n-o astupă nici pământul.

Gura lumii-i slobodă.

Gura păcătosului adevăr grăieşte.

Hopa Mitică – cade-n cap şi se ridică.

Hoţul de la hoţ învaţă.

Hoţul jură şi iar fură.

Hoţul neprins e negustor cinstit.

Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.

Hoţului de hoţ îi e frică.

Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti.

În coadă la arat, în faţă la adunat.

În ţara orbilor, chiorul este împărat.

În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.

În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.

În viaţă sunt două cuvinte care deschid multe uşi: "trage" şi "împinge".

Înainte de a porunci învaţă a te supune.

Inima de vânzător e venin otrăvitor.

Interesul poartă fesul.

Întrebarea trece marea.

Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.

Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.

Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.

Îţi taie craca de sub tine.

Jocul greşeala aşteaptă.

Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.

Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.

Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

L-a prins cu mata in sac

L-a prins cu ocaua mică.

La balega subţire puţinică apă trebuie.

La balega udă nu-i trebuie multă apă.

La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.

La bulboană se adună peştii.

La disperare omul nu mai judecă.

La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.

La omul sǎrac nici boii nu trag.

La osul cu multă carne trag ciorile.

La plăcinte înainte, la război înapoi.

La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.

La unul mumă şi la altul ciumă.

La unul mumă, la altul ciumă.

Lac sa fie,ca broaste-s destule.

Lacomia strica omenia

Lada la mine, cheia la tine.

Lauda de sine nu miroase-a bine.

Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.

Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.

Lenesul adoarme din picioare.

Leneşul la toate zice că nu poate.

Leneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult păgubeste.

Leneşului îi pute pământul sub el.

Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.

Lucrul amestecat, pute a rahat

Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.

Lumea e amagitoare, ca o floare trecatoare

Lumea e la fel ca marea; cine nu stie sa inoate, se ineaca

Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.

Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te trânteşte.

Mai mare daraua decât ocaua.

Mama proştilor e mereu gravidă.

Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.

Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.

Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.

Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.

Măsoară de două ori şi taie odată.

Mâţa blândă zgârie rău.

Meseria este brǎţarǎ de aur.

Meseria nu se învaţă, se fură.

Mielul blând suge la două oi.

Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.

Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.

Minte de îngheaţă apele.

Mintea ta a mai fost la un fes de babă.

Moartea a fost aşa sigură de victorie încât ne-a dat o viaţă avans.

Mulţi văd puţini înţeleg.

Mulţi văd, puţini cunosc.

Munca înnobilează pe om.

Munceste ca câinele la umbră.

Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.

Mută mortul la uşa altuia.

Mutul tace dar le face.

N-aduce anul ce aduce ceasul.

Ne furăm căciula unul altuia.

Ne naştem goi, uzi şi flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutăţesc.

Ne nastem spre a muri si murim spre a ne naste

Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.

Nebunia e soră cu prostia.

Negustorul fricos nu face câştig.

Nehotărâtă ca fata mare la măritat.

Nemulţumitului i se ia darul.

Nevasta bună e o comoară la casa omului.

Nevoia e mama născocirilor.

Nevoia învaţă pe om.

Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.

Nici din salcie pere, nici din răchită vişinele.

Nici în căruţă, nici teleguţă.

Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el.

Nici lelea cu bârneţe, nici badea cu altiţe.

Nici nu ştii de unde sare iepurile.

Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!

Nici oaie între lupi, nici lup între oi

Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci.

Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.

Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii.

Nici turc, nici turleac la un fleac.

Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.

Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.

Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.

Nimeni nu s-a născut învătat.

Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.

Nimeni nu-i profet in tara lui.

Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.

Nimic nu e nou sub soare.

Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.

Noaptea e cel mai bun sfetnic.

Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales …

Nor mare – ploaie mică.

Noroc noroc şi cu nasu-n troc.

Norocu-i după cum şi-l face omul.

Norocul e de partea celor curajoşi.

Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.

Nu avem decât o viaţă – numai pisica are nouă.

Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.

Nu căra apă cu ciurul.

Nu căra apă la fântână.

Nu cere ce nu ţi se poate da.

Nu da binelui cu piciorul, că pe urmă îi duci dorul.

Nu da sfaturi – Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de sfaturi!

Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Nu e locul ci e dobitocul.

Nu e nici cal, nici măgar.

Nu e pentru cine se pregăteşte. E pentru cine se nimereşte!

Nu este alta mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor.

Nu eşti beat atâta timp cât poţi sta întins pe podea fară să te sprijini.

Nu există pădure fără uscături.

Nu face pe prostul că aşa rămâi.

Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.

Nu învăţa găina să facă ouă.

Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.

Nu mai poate de bucurie.

Nu mai umbla brambura.

Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.

Nu mor caii când vor câinii.

Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.

Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.

Nu pune cal de curse să tragă la plug.

Nu pune paie pe foc.

Nu râde de necazul altuia.

Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.

Nu spune "hop" până n-ai sărit.

Nu sta, că-ţi stă norocul.

Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.

Nu ştie stânga ce face dreapta.

Nu ştii de unde sare iepurele.

Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.

Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.

Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.

Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.

Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.

Nu te juca cu focul!

Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.

Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.

Nu te râde că te-ajunge!

Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.

Nu tot ce luceste e diamant.

Nu tot ce zboară se mănâncă

Nu toti ce te bagă in rahat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.

Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.

Nu vezi pădurea de copaci.

Nu vinde castraveti la grădinar

Nu-i ajungi cu prăjina la nas.

Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.

Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.

Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.

Nu-i deajuns sa faci binele, trebuie sa-l faci si bine.

Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.

Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.

Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.

Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.

Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.

Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.

Nu-ţi bate singur cuie in talpă.

Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.

Numai c-o lovitură copacul nu cade.

Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.

O mie de vorbe doi bani nu fac.

O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.

Obiceiul uşurează povara.

Obrazul subtire cu cheltuială se tine.

Ochii care nu se văd, se uită.

Ochii sunt oglinda sufletului.

Ochii te sperie, mâinile te-ajută.

Ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere.

Ochiul stăpânului ingrasă vaca.

Omul blând ca apa lină.

Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.

Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.

Omul care-i prost, n-are nici un rost.

Omul cât îl laşi atâta se întinde.

Omul cât trăieşte învaţă.

Omul caută leac unde simte că îl doare.

Omul cinstit nu face niciodata de buna voie ceva rau.

Omul cu rude nu piere.

Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.

Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.

Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.

Omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna o pune pe foc.

Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.

Omul la mânie, cade-n nebunie.

Omul nu e niciodată mulţumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.

Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.

Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.

Omul sfinteste locul.

Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.

Oricand D-zeu inchide o usa, intotdeauna iti deschide o alta usa, chiar daca uneori pare ca e iadul pe pamant

Orice cal ajunge gloabă.

Orice învăţ işi are şi dezvăţ.

Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.

Orice lucru este bun la timpul său.

Orice minune nu ţine decât trei zile.

Orice naş îşi are naşul.

Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.

Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii.

Până nu faci foc nu iese fum.

Până s-o dumiri Ion, ară plugul un pogon.

Până să faci tu un lucru îţi iese părul prin căciulă.

Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.

Patru ochi văd mai bine decât doi.

Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese.

Paza bună trece primejdia rea.

Paza mică trece primejdia mare.

Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.

Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.

Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.

Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.

Pentr-un boţ de mămăligă, râde prostu de se strică.

Peştele de la cap se împute

Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.

Pisica are nouă vieti.

Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.

Pisica cum o arunci tot în picioare cade.

Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.

Plete lungi şi minte scurtă, judecata mai măruntă.

Ploaia din mai face mălai.

Pofta vine mâncând.

Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.

Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.

Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.

Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.

Prea mulţi bucătari strică supa.

Prieteni noi să-ţi faci, dar de cei bătrâni să nu te laşi.

Prieteni să ai puţini, dar buni.

Prietenia e posibilă doar între oameni buni.

Prietenii sunt asemeni stelelor; nu-i vezi intotdeauna dar stii ca sunt acolo

Prietenii vin si pleaca. Dusmanii se aduna

Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.

Prietenul la bani se cunoaşte.

Primăvara e bătaia peştelui.

Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.

Prin muncă şi stăruinţă, vei ajunge la dorinţă

Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.

Prinde orbul, scoate-i ochii.

Printre flori cresc şi buruieni.

Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.

Ρrostul cere şi deşteptul adună.

Prost, prost, da-i al nost'.

Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.

Prostul face ce vede si ce aude crede.

Prostul întâi o croieşte, apoi o gândeşte.

Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.

Prostul nu le stie, dar le nimereste.

Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.

Prostului nu-i fura traista, că şi-o pierde singur

Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!

Rabdarea este amara, dar fructele ei sunt foarte dulci

Racul nu-şi schimbă mersul.

Râd curcile de tine.

Rădăcina e amară dar roadele dulci.

Rade ciob de oala sparta

Râde ciob de oală spartă.

Râde ciocanul de nicovală.

Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.

Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.

Râde, râde dar surâde.

Rana se vindecă, dar semnul rămâne.

Rana veche uşor sângerează.

Râsul e frate cu plânsul.

Rău rău, dar mai rău e fără rău.

Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.

Răul se face mai lesne decât binele.

Răzbunarea e arma prostului.

Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.

Să faci ce zice popa, nu ce face popa.

Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.

Să mai fie şi un lup mâncat de oaie.

Să n-ajungi slugă la dârloagă.

Să nu faci coarne la mâncare.

Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.

Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.

Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.

Să nu te bagi slugă la dârloagă.

Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.

Să te ferească Dumnezeu de prostul vrednic

Să vezi si să nu crezi!

Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.

Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.

Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.

Sângele apă nu se face

Sangele apa nu se face

Sărbătorile învrednicesc putorile.

Scoate castanele din foc cu mâna altuia.

Scump la tărâţe şi ieftin la făină.

Scump la tărâţe şi ieftin la făină.

Se mişcă ca ochii mortului.

Se poate păzi un sac de pureci, o turmă de iepuri, dar o femeie nu

Se prinde cartea de el ca părul pe broască.

Se simte cu musca pe căciulă.

Se ţine de om ca păduchele de câine.

Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.

Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.

Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.

Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.

Şi lupul de foame iese din pădure afară.

Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.

Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Speranţa moare ultima.

Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti.

Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.

Strânge bani albi pentru zile negre.

Surdul nu le aude, dar le potriveşte.

Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.

Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.

Ţara arde şi baba se piaptana.

Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.

Te roade sărăcia precum rugina fierul.

Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă.

Timpul vindecă orice rană.

Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.

Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură

Toamna se alege pleava de grâu.

Toamna se numără bobocii.

Toate loviturile rănesc, ultima omoară.

Tot păţitu-i priceput.

Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.

Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.

Trag feciorii la frumoase ca muştele la … dulceaţă.

Trai neneaco, dar cu banii babachii.

Tu le faci, tu să le tragi.

Tu-mi spui mie că raţa-mpunge, când ea măcăie şi fuge?

Uite-te la lungul nasului.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Umbla cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)

Umbla cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)

Un arbore nu face pădure.

Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă şi oţel unde trebuie.

Un bogat când moare, săracul fluieră.

Un bordei să ai, numai să fie al tău.

Un om prost are cap zevzec.

Un prieten bun nu se găseşte la capăt de drum

Un prieten in viata e mult; doi inseamna foarte mult; trei e aproape imposibil

Un prieten nu se pierde.

Una dreaptă şi zece strâmbe.

Una gândeşte cârciumarul, şi alta beţivul.

Una vorbim, başca ne-nţelegem.

Unde a dus surdul roata si mutul iapa.

Unde a fost are să mai fie.

Unde a mers mia, merge si suta!

Unde dai şi unde crapă.

Unde e minte multă e şi nebunie multă.

Unde e sărăcie e şi ceartă.

Unde e una, se strâng mai multe.

Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.

Unde nu faci foc, nu iese fum.

Unde nu merge suta, merge mia.

Unde nu-i cap e vai de picioare.

Unde nu-i cap,vai de picioare!

Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.

Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.

Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.

Unde-i lege nu-i tocmeală.

Unde-s doi puterea creste

Unde-s doi puterea creşte.

Unii au cap ca să le plouă în gât.

Ved paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul lui

Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.

Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!

Vinde castraveţi la grădinar.

Vinde pielea ursului din pădure.

Vinul dezleagă limbile.

Viţel s-a născut şi bou a murit.

Vorba bună prinde de el ca nuca de perete!

Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.

Vorba dulce e ca sarea în bucate.

Vorba dulce mult aduce.

Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să şi înţepe.

Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.

Vorba lunga saracia omului

Vorba multă – sărăcia omului.

Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.

Vorbele trec, faptele rămân.

Vorbi şi nea Ion, că şi el e om.

Vrabia mălai visează.

Vulturul nu prinde muşte.

Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.

Zgârcitul e totdeauna sărac.

Zidul alb – hârtia nebunilor.

Ziua bună multă vreme nu ţine.

Ziua bună se laudă seara.

Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.

Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.

Daca cunosti aforisme, retete culinare, legile lui Murphy, paradoxuri, proverbe le poti trimite prin formularul de mai jos, alegand categoria adecvata:
[contact-form 5 “Comunitate”]