Budapesta

Continuând nemijlocit municipiul roman Aquincum – reşedinţă a provinciei Pannonia Inferior – oraşul-capitală a Ungariei, actuala Budapesta, are, în prezent, circa 1,7 milioane de locuitori, respectiv, aproape o cincime din totalul populaţiei ţării.

Întinsă pe ambele maluri ale Dunării, Budapesta este organizată în 22 de sectoare, are statut egal celorlalte 19 comitate/judeţe ale Ungariei şi, ca semn al unui viitor mai generos al relaţiilor cu România vecină, este înfrăţită cu Bucureştiul.

Istoria Budapestei este una din cele mai impresionante, în rândul capitalelor europene. Cândva, la începutul secolului II al erei trecute, în cursul migraţiei lor spre est, celţii boiomi au întemeiat pe malul drept al Dunării, fortificaţia Alinkh – aşezare care a fost în bună măsură distrusă, în timpul războiului dintre Burebista şi regele boiom Critaisiros.

Trecând ulterior în stăpânirea pannonilor, fortificaţia a fost din nou afectată de legiunile romane în cursul războiului de cucerire dus de împăratul Tiberiu – pentru ca, mai târziu, acesta să întemeize aici cetatea-municipiu Aquincum, şi, doar câţiva ani mai târziu, localitatea geamănă Transaquincum, pe celălalt mal al fluviului.

În a doua jumătate a secolului III, municipiul Aquincum a devenit reşedinţa provinciei Pannonia Inferior, statut pe care-l va păstra până la cucerirea sa, în jurul anului 400, de către hunii lui Rua şi Atilla – sub conducerea acestora dobândindu-şi şi actualul său nume, de Buda, termen care derivă, probabil, de la pronunţia huno-germanică a cuvântului slav voda/apă.

Două generaţii mai târziu, după ce hunii sunt înfrînţi de generalul daco-roman Aetius (în 451, la Câmpiile Catalaunice), respectiv, de regele gepid Ardaric (în 454, la Nedao), Buda ajunge în stăpânirea longobarzilor, iar fostul oraş Contraaquincum (viitoarea Pesta), sub controlul gepizilor.

Când aceştia din urmă sunt înfrânţi, în anul 567, ambele aşezări ajung sub stăpânirea avarilor, care-şi întemeiază aici celebrul Ring, de unde vor fi alungaţi de trupele francilor lui Carol cel Mare, în prima jumătate a secolului IX. În fine, după o scurtă perioadă în care regiunea e dominată de regatul slav al lui Samo, viitoarea Budapesta va ajunge în stăpânirea triburilor maghiare, care se aşează în regiune la sfârşitul veacului IX – începutul secolului X.

Atestat documentar, sub noul nume, încă din 1148, oraşul devine capitală a Ungariei în 1285, prin decizia regelui Bela al IV-lea. Epoca de glorie medievală a Budei este atinsă sub domnia regelui româno-maghiar Matei Corvin, care extinde palatul regal, introduce canalizarea şi transformă oraşul într-un centru cultural de rang european şi, totodată, un înfloritor centru comercial.

În 1526, după înfrângerea lui Gheorghe Doja şi nefericita bătălie de la Mohacs, Buda este cucerită de otomani, care instalează aici administraţia paşalâcului.

Oraşele Buda şi Pesta sunt eliberate de trupele creştine în 1686, pentru a cădea imediat sub ocupaţie habsburgică – care le acordă, totuşi, statut de oraşe libere, beneficiind astfel, mai ales în vremea împărătesei Maria Tereza, de numeroase construcţii monumentale, printre care Podul cu Lanţuri şi actualele sedii ale Universităţii Tehnice, Operei, Gării Keleti, Muzeului Naţional şi Teatrului de Stat.

După înfrângerea revoluţiei europene din 1848/1849 şi formarea statului dualist austro-ungar, Budapesta (formată din unificarea celor două oraşe) dobândeşte statutul de vicecapitală imperială, în această perioadă, aici fiind construit primul metrou de pe continent (în 1896, după cel de la Londra), şi sediul Parlamentului – edificiu în care s-au făcut auzite, deseori, pledoariile pentru emancipare naţională ale deputaţilor transilvăneni.

Cele două  onflagraţii mondiale pun greu la încercare populaţia budapestană, care va ajunge, în toamna anului 1944, sub ocupaţie sovietică – de care va încerca să se emancipeze în 1956, prin violenta revoluţie anticomunistă. Trupele sovietice vor părăsi însă Budapesta abia la în 30 iunie 1991, în ajunul prăbuşirii URSS, dată care continuă să fie sărbătorită, astăzi, ca hram al oraşului.

(No Ratings Yet)

Lasa un raspuns

*